Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord…….

           Tot se vorbește de brexit la televizor așa încât m-am gândit să abordez, pe scurt, ce înseamnă și ce a însemnat pe parcursul istoriei acest stat. Înainte de toate trebuie să menționez că aud deseori oameni care se referă la arhipelagul britanic sub numele de ”Anglia” și nu cu denumirea corectă pe care o poartă această țară și anume ”Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord”.

          Referitor la ieșirea din U.E.? Ce va pierde Regatul odată cu această ieșire? Din punctul meu de vedere ”va pierde” câteva avantaje și anume: proximitatea geografică a continentului european va trebui înlocuită de relații cu Australia, SUA, Canada și alte țări din Commonwealth dar și cu economii din Asia sau America Latină, lucru  care va fi resimțit de toate companiile britanice, indiferent de mărimea și importanța lor; dacă va avea loc un exod al muncii înalt calificate, Regatul va pierde „materie cenușie„, ceea ce firește ca va afecta economia la nivel național; sunt ”voci” care spun că va avea de pierdut și din greutatea sa internațională odată cu pierderea influenței și cu posibilitatea de luare a unor decizii în cadrul Uniunii (lucru însă destul de discutabil……..)

            Dar ce ar pierde Uniunea Europeană? Un stat membru foarte bine dotat militar și tehnologic; reducerea bugetului U.E. fără contribuțiile nete ale Londrei; conducerea unor instituții europene va fi afectată acolo unde reprezentanți ai Regatului Unit au poziții  importante; mai mult, Regatul înseamnă foarte mult și în materie de cooperare militară și de securitate.

             ……Mircea Cosea, doctor în științe economice, profesor universitar la ASE București, spunea pe bună dreptate într-un interviu acordar unui ziar: Odată și odată, cineva trebuia să o facă. Iată că au făcut-o britanici. Ceea ce numim Uniune Europeană nu mai era demult o uniune așa după cum o gândisera fondatorii săi și nici așa cum speram noi, românii, că este atunci când am aderat la ea cu convingerea că vom fi „un membru cu drepturi depline”. Uniunea Europeană nu mai reprezenta demult interesele cetățenilor ei și nici măcar ale tuturor țărilor membre. Incetul cu încetul, devenise o structură super birocratizată reprezentând interesele marilor firme multinaționale și ale dorinței germane de a fi un lider autoritar…..” ideea pe care o îmbrățisez și eu.

              Dar haideți să vedem ce a însemnat și ce înseamnă Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord pe harta politică a lumii și cine este de fapt Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord?

              ”Subdiviziunile” Regatului Unit sunt: Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord. Dar cum le-a dobândit pe fiecare? Păi haideți să vedem:

              diviziuni regat Structura de astăzi a Regatului a fost formată în urma unor uniuni politice – Actul de Unire din 1707 – dintre statele suverane: Regatul Angliei, care cuprindea deja Țara Galilor pe care a dobândit-o prin cucerire și Regatul Scoției; între anii 1707 – 1800 ele au format Regatul Marii Britanii; anul 1800 alipește Regatul Marii Britanii de Regatul Irlandei, rezultând în acest fel Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei. Dar, la peste 100 de ani, respectiv în anul 1922, Irlanda își proclamă independența, dar se și divizează, pierzând în defavoarea Londrei partea sa de nord; din acel moment ceea ce fusese odinioară Anglia devine Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord;

               Ceea ce este important de menționat este faptul că Anglia și Țara Galilor sunt tratate ca o singură entitate, având același sistem juridic, pe când Irlanda de Nord și Scoția sunt entități diferite, având sistem juridic separat.

              Începutul secolului al 19-lea: Imperiul colonial britanic se întindea pe o suprafață de aproximativ 35 mil.km pătrați; expansiunea colonială britanică s-a realizat în două mari etape: prima în secolele 17-18, iar cea de a doua în secolele 19-20.

             Descoperirea lumii noii (America) aduce imperiului britanic teritoriile: 1584 – Insulele Virgine; între 1612-1627 insulele Bermude, Bahamas, Grenada și Barbados; 1619 Massachusetts; Jamaica în 1655, New York în 1664, Hudson-Bay și Newfundland în 1713 și Canada în anul 1763; aceasta devine, în anul 1867 dominion.

bermude

i.lele Bermude

bahamas-783799_1920

i.lele Bahamas

             Interesul imperiului era însă îndreptat tot spre India, unde, în 1614 ocupă orașele Bombay, Madras și Calcutta. Imperiul Britanic ocupă în totalitate India în urma războiului de 7 ani, purtat între 1756-1763, după ce înlătură Franța. Dar populația opune rezistență ocupației londoneze, astfel încât India este declarată colonie britanică abia în anul 1858.

1796 – Ceylon este ocupată de olandezi dar este declarată colonie britanică șase ani mai târziu, în anul 1802; tot atunci aceștia ”pun mâna” și pe Insulele Maldive; în anul 1887 devine protectorat britanic.

maldives-262516_1920

i.lele Maldive

1826 – ”Stabilimentul strâmtorilor” înglobează Singapore și Malacca

1880 Afganistan devine protectorat britanic.

1886 – Birmania este înglobată Indiei;

             Înainte de a trece la ceea ce a ocupat și când a ocupat Imperiul Britanic Australia, dar și teritorii din Asia de sud-vest și Africa, din Pacific, Atlantic sau Oceanul Indian, cred că se impune o definire clară a ceea ce a însemnat dominion și protectorat.

           Dominionul este o formă administrativ-teritorială apărută în secolul al 19-lea în cadrul Imperiului Britanic. Un dominion al acestuia se bucura de o oarecare autonomie parțială față de Parlamentul de la Londra în special în problemele interne; pe plan extern (chestiuni militare și diplomatice), se supuneau autorității britanice; unele dintre cele mai importante dominioane ale Londrei au fost: Canada, Australia și Noua Zeelandă.

             Protectoratul reprezintă o formăde dependență a unui stat față de un alt stat în care statul protector conduce politica externă a statului protejat; din punct de vedere intern, al doilea are autonomie totală. Un lucru interesant este acela că și în ziua de azi există pe glob patru protectorate: San Marina față de Italia; Kosovo se află sub protectorat ONU; sub protectoratul Elveției se află Liechtenstein, iar sub cel al Franței Monaco.

Dar să revenim………

            Anul 1770…….Australia devine colonie britanică, iar în anul 1901 devine dominion britanic. În Oceanul Indian Londra mai deținea insulele Christmas (din anul 1888) și insulele Keeling (foste Cocos) (din anul 1826).

             În zona Golfului Persic Londra deținea protectorat asupra a ceea ce astăzi sunt: Bahrein (1867), Oman (1891), Emiratele Arabe Unite și Yemen (din 1892);

              În Oceanul Atlantic: insulele Sfânta Elena și Ascension (1651), Tristan da Cunha și Malvine;

asecension

i.lele Ascension

             În Oceanul Pacific, printre altele, Hong Kong (1841), Fiji (1874), Arhipelagul Gilbert (astăzi Kiribati) și Tuvalu (1892) și protectoratele asupra Insulelor Solomon de Sud (1893), Tonga (1900), Noua Zeelandă (colonie din anul 1841 și dominion din 1907).Oceanie

             În Africa imperiul deținea foarte multe dintre teritoriile actualelor state, printre care: protectoratul Gambia (1604), Sierral Leone (1787), Lesotho (1868), Ghana (1874), Somaliei (1887), Zimbabwe (1891, devine colonie în anul 1923), Ugandei (1894), Kenyiei (1895, colonie din 1920), Botswana (1885), Malawi (1891), Swaziland (1906) și protectoratul Nigeria (1914).africa _pol_finala_elevi

              Ceea ce trebuie menționat este modul în care Londra ”controla” teritoriile pe care le deținea și anume: fie prin diferite grade de ”protecție” (totul asigurat de un tratat încheiat între imperiu și teritoriul respectiv) fie printr-un control direct.

urmează Regatul în secolul al 19-lea și secolul 20

 

Reclame


Categorii:geografia generală, geopolitică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: