Factorii dinamici ai climei

           Circulația maselor de aer este efectul încălzirii inegale a suprafeței terestre, la care se adaugă mișcarea de rotație a Pământului.

            Efectul încălzirii inegale a suprafeței terestre are ca rezultat crearea unor zone cu presiune diferită, lucru ce determină o circulație a aerului dinspre zonele cu presiune ridicată spre zonele cu presiune coborâtă.

            Astfel, zonele cu presiune ridicată se numesc anticicloni și se notează pe hărțile climatice cu (M;+); zonele cu presiune scăzută se numesc cicloni și se notează cu (D;-).

            Deplasarea pe orizontală a aerului dinspre zonele cu presiune ridicată spre zonele cu presiune scăzută (în tendința de a egala presiunea celor două mase de aer) conduce la formarea vânturilor pe glob;

Clasificarea vânturilor:

  • permanente;
  • sezoniere/diurne;
  • locale.

Vânturile permanente:


masele de aer rece ce coboară dinspre zonele polare spre latitudini medii (vânturile polare sau de est) modifică regimul elementelor meteorologice.vanturi permanente

circulația aerului de-a lungul paralelelor, între 40 – 60 grade latitudine (vânturile de vest) determină formarea, în vestul continentelor, a unor regiuni cu precipitații bogate, precipitații ce scad cantitativ în interiorul acestora;

zona de formare a alizeelor conduce la formarea, pe continente, a unor regiuni cu un deficit foarte mare de precipitații și umiditate.

Vânturile sezoniere/diurne:


monsoon-3828632_1920

musonul de vară – Nepal

musonii – se resimt doar în estul și sud-estul Asiei; sunt vânturi care ”bat” vara dinspre ocean spre continent (zonele aflate sub influența acestora primind cantități foarte mari de precipitații) iar iarna dinspre continent spre ocean (cantități mici de precipitații);vanturi periodice

brizele litorale și montane sunt și ele influențate de zonele cu presiune ridicată și cele cu presiune coborâtă; astfel, ziua, briza litorală se resimte dinspre mare spre uscat iar noaptea invers; brizele montane: ziua, circulația aerului este dinspre zonele depresionare spre zonele înalte iar noaptea invers.

Vânturile locale:


sunt vânturi care se resimt în zone restrânse ca și suprafață, acționând local; exemple:

siminul, hamsinul și harmatanul (vânturi fierbinți care se resimt în Sahara);

crivățul (acționează iarna; se resimte în estul Europei); locul acestuia este luat vara de suhovei;blizzard-2571688_1920

austrul (componentă submediteraneană; acționează în partea central sudică a Europei);

foehn-ul (vânt călduț, acționează la începutul primăverii provocând dezghețarea rapidă a zăpezilor; se resimte în special în M. Alpi);

mascaret-ul și mistral-ul (vânturi reci, de obicei uscate; se resimt în Franța) și bora (se resimte pe coasta Dalmației; bate dinspre uscat spre mare și este caracteristic anotimpului de iarnă).

Urmează – elemente climatice

Reclame


Categorii:clasa a 9 a, pentru elevii de liceu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: