Resursele biosferei

          Ce înseamnă resursă a biosferei? Înseamnă, în termeni simpli, totalitatea plantelor și animalelor de pe Terra pe care omul le folosește în scopuri personale.diminuarea padurilor

           Repartiția geografică a pădurilor este determinată de dispunerea zonelor climatice; temperaturile, precipitațiile și vânturile influențează și condiționează în mod direct dezvoltarea plantelor pe Terra; abaterile de la această zonalitate este impusă de lanțurile montane (zonalitate altitudinală).

harta simplificată a zonelor climatice pe glob

           ZONA CALDĂ:


            A. Resursele biosferei din zona ecuatorială:

geografic, această regiune se întinde între 0-50 latitudine nordică și sudică, în Câmpia Amazonului, Bazinul fluviului Congo, Arhipelagul Indonezian;

sat uganda_ecuatoriala

sat în Uganda

vegetația: foarte bogată în specii (peste 3000), pădure etajată, numeroase specii de palmieri (de cocos, cafea, cacao, pâine, cauciuc), liane; în Brazilia poartă numele de selvas; 

cafea

cafea verde

soluri: laterite, puțin fertile;

utilizare: în America de Sud și în Africa impactul uman este destul de redus, având în vedere că societățile care trăiesc în aceste regiuni sunt puțin dezvoltate din punct de vedere economic, utilizând materialul lemnos în special pentru uz personal (lemn de foc, construcții) și nu la scară largă; se schimbă situația în Indonezia, unde impactul uman este extrem de mare, zona fiind aproape în totalitate urbanizată pădurile fiind defrișate în scopul de a obține terenuri pentru construția unor așezări umane sau pentru a introduce materialul lemnos în procese industriale.

         B. Resursele biosferei din zona subecuatorială:

geografic, între 5-150 latitudine nordică și sudică, în Podișul Guyanelor și Podișul Braziliei (America de Sud); în bazinul fluviul Congo (cursul superior și inferior), parțial în insula Madagascar (Africa); în Asia foarte puțin caracteristic (peninsula Indiană)

accacia

accacia (sau arborele umbrelă)

vegetația: formațiuni ierboase foarte rezistente la uscăciune; tipice: iarba elefanților, palmierul de savană, baobabul și accacia (Africa) – savană; spre zona ecuatorială savana africană se transformă în ”păduri parc”; în America de sud: llanos (P. Guyanelor); campos (P. Braziliei); spre pădurea ecuatorială se transformă în ”păduri galerii”;

soluri: laterite; soluri roșii de savană

utilizare: sunt zone cu presiune umană mare, omul utilizând aproape tot ceea ce îi oferă mediul natural: de la păduri (utilizate în diverse scopuri) până la solul fertil care se găsește în aceste regiuni;

1

așezare rurală africană zona subecuatorială

           C. Resursele biosferei din zona tropical uscată:

geografic, această regiune se încadrează între 15-300 latitudine nordică și sudică în Podișul Sahara și Podișul Kalahari; Podișul Mexican și Sonora-Mojave; Podișul Atacama, Salar de Uyumi; Peninsula Arabă, Podișul Thar; Podișul Gibson, Podișul Marelui Deșert de Nisip, Podișul Victoria;

caatinga

caatinga

vegetația: formațiuni ierboase foarte rezistente la uscăciune; în Africa: cactuși, agave, curmali în oaze; în America arbuști țepoși (caatinga), pelin; Australia: scrub

soluri: calcisoluri

utilizare: în general regiunea tropical uscată nu oferă foarte multe resurse pentru om, însă, din acest motiv în aceste zone presiunea umană este destul de scăzută, excepție statele din Peninsula Arabă, state puternic dezvoltate din punct de vedere economic, în special pe baza resurselor de petrol de la Golful Persic.

eau

oraș E.A.U.

            D. Resursele biosferei din zona tropical umedă (musonică):

geografic, între 15-300 în Asia sudică și sud-estică; parțial se întâlnește în Japonia și Australia; în sud-estul Africii; Insula Madagascar (în est), în Brazilia (est), Mexic (est), America Centrală și Peninsula Florida;

santa

lemn de santal

vegetația: se aseamănă cu pădurile ecuatoriale ca abundență; domină esențele prețioase: santal, teck, abanos, mahon, vanilie, bambus, palmierul de zahăr, arborele de scorțișoară, arborele pagodelor

soluri: argiluvisoluri;

utilizare: este o zonă de care omul beneficiază din plin; de la esențele de lemn prețioase, până la solul (implicit climatul) favorabil culturilor agricole, zona constituie una dintre cele mai urbanizate regiuni de pe glob.

               ZONA TEMPERATĂ:


              E. Resursele biosferei din zona mediteraneeană (subtropicală):

geografic se situează între 30-400 latitudine nordică și sudică, în jurul Mării Mediterane (unde poartă numele de zona mediteraneană); Peninsula California, centrul Chile, Africa sudică, Australia sudică și sud- estică, Japonia central sudică (unde poartă numele de zona subtropicală);

vegetațiaMarea Mediterană: stejarul veșnic verde, stejarul de plută, pinul de Alep, măslinul sălbatic, și asociații de arbuști (maquis, garigga, frigana); America de Nord/Japonia: stejarul negru, verde, magnolia, palmierul pitic, pinul de tămâie; chaparal; America de Sud – centrul Chile: bambus, fagul austral; Australia, Africa: fagul austral, feriga, eucalipt

1

pădure de bambus

soluri: terra rossa

utilizare: materialul lemnos este utilizat în construcții și industrie, iar solurile (în general nisipoase) sunt utilizate în agricultură; este o regiune geografică puternic dezvoltată (industrial și agricol).

               F. Resursele biosferei din zona temperat oceanică:

geografic, între 40-60/660 latitudine nordică și sudică; această zona se întâlnește pe versantul vestic al munților Cordilieri; versantul vestic al munților Anzi;

anzi

versantul vestic al Munților Anzi

vestul Europei; în Asia estică se aseamănă cu regiunea temperat oceanică dar, datorită prezenței musonilor – ”climat temperat oceanic musonic

vegetația: păduri de foioase: fag, carpen, ulm, tei, mesteacăn;

soluri: cambisol, argiluvisol;

utilizare: este o zonă foarte de populată, din care omul a utilizat din plin ceea ce i-a ”pus la dispoziție” natura: de la lemnul de diverse specii, până la solurile pretabile la anumite tipuri de culturi;

                  G. Resursele biosferei din zona temperat continentală:

geografic, zona se întinde între 40-600 latitudine nordică (în interiorul continentelor)

subdiviziuni:

  1. regiunea semiaridă: Podișul Colorado, Podișul Marilor Lacuri, Podișul Marelui Bazin etc.,  în munții Anzi, Câmpia Europei de Est, partea centrală a Europei, Câmpia Siberiei de Vest, Podișul Gobi; (40-500 lat. N și S);
  2. regiunea aridă: nordul Mării Caspice – vegetația lipsește;
  3. regiunea rece”: nordul Canadei, nordul Siberiei; (50-600 lat. N și S);
1

preerie

vegetația: semiaridă: stepă, preerie, pampas, puna; ”rece”: taiga (păduri de conifere/rășinoase): molid, brad, pin, bradul de balsam, molidul alb/negru, sequoia, tuia, tsuga; în subzona aridă vegetația lipsește;

soluri: molisoluri (stepă), spodosol (taiga).

utilizare: trebuie menționat că în acestă regiune se află cele mai fertile soluri pentru practicarea agriculturii (molisolurile); din acest motiv vegetația naturală a fost îndepărtată pentru a obține terenuri agricole; pe de altă parte, speciile de conifere din subzona ”rece” sunt utilizate în diferite scopuri economice; este o regiune cu un puternic impact antropic;

stepa

stepă

              ZONA RECE:


                  H. Resursele biosferei din zona subpolară:

geografic, această zonă se întinde până la aproximativ 700 latitudine nordică; se regăsește în insulele din nordul continentelor: Groenlanda (în nord), Novaia Zemlea, Svernaia Zemlea și în extremitățile nordice al Canadei și Federației Ruse;

1

tundra

vegetația: tundra (vegetație adaptată la frig și vânt puternic)

solul este stratificat: molisol/pergelisol (permafrost/merzlotă)

                   I. Resursele biosferei din zona polară:

geografic, între 70-900 latitudine nordică și sudică; este zona ocupată permanent de calotele glaciare; vegetația lipsește (câteva specii de mușchi și licheni).

utilizare: având în vedere că zona rece este o regiune acoperită în cea mai mare parte de gheață, omul nu are foarte multe resurse la dispoziție în aceste regiuni; prin urmare, zona rece este foarte puțin antropizată.

1

peisaj din zona polară

Reclame


Categorii:clasa 10, clasa 11, pentru elevii de liceu

Etichete:

2 răspunsuri

  1. Pacat ca,de cele mai multe ori doar bogatii Planetei au parte de ele.Congo,desi citat in expozeu este un stat exploatat la maximum de resurse,iar mai nou se confrunta cu o puternica epidemie de Ebola. Ati auzit pe la jurnale sa vorbeasca cineva de subiect? Doar exploatare si secatuire la maximum a resurselor.Oamenii? Nu exista,sunt un amanunt neglijabil.Africa neagra este doar izvorul si rezervele de bogatie pentru marii actorii geopolitici.

    Apreciat de 1 persoană

    • Mare dreptate aveți! Pe nimeni nu interesează de oamenii de acolo. Și din păcate nu este singura situație, cam toată Africa neagră se confruntă cu astfel de probleme. Cred că știți foarte bine ce se întâmplă și în Sudanul de Sud și cel de Nord. Câtă bătaie este acolo pe petrolul din sud și câte ”bețe în roate” pun bogații planetei. O să scriu și despre situația de acolo…..deși doar între noi rămâne, pentru că interesele celor bogați sunt departe de expresia ”a fi om”.

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: