Aplicații coordonate geografice și măsurarea distanțelor pe hărțile topografice

Aplicație ”coordonate geografice”:


Imaginează-ți că vrei să pleci cu un vapor din România într-o croazieră. Pleci din portul Constanța. Destinația ta este insula Țara de Foc din Oceanul Atlantic. Traseul este următorul: Constanța – Atena – Tunis – Lisabona – New York – Dakar – Caracas – Lagos- Rio de Janeiro – Insula Țara de Foc.

Notează în spațiul corespunzător, coordonatele geografice (latitudine/longitudine) ale orașelor în care vei staționa. Ajută-te în rezolvarea sarcinii de lucru de harta de mai jos. traseu tara focului

Aplicație ”scara numerică și realizarea scării grafice”:


A. Se dau următoarele scări:

a. 1:3 000;                    b. 1:150 000;                   c. 1: 25 000 000;                    d. 1:25 000;                                            e. 1: 2 500 000;                                       f. 1: 300 000 000.

Cerinţe:

1. Calculează  câţi metri distanță reală reprezintă un cm pe hartă, pentru fiecare scară numerică în parte;

exemplu de rezolvare: pentru scara 1:25 000

1 cm (pe hartă) este egală cu 2 500 cm (în realitate);

asta înseamnă că unui centimetru de pe hartă îi corespun 250 de metri în realitate

2. Reprezintă scara grafică pentru fiecare scară numerică notată mai sus.

scara grafica


BPe o hartă 1: 500 000 se măsoară următoarele distanțe:

a. Iaşi – Timişoara = 12 cm;                   b. Suceava – Reșița = 18 cm;

c. Mangalia – Constanța = 6 cm;           d. Arad – Baia Mare = 11 cm.

Calculează distanța reală pentru fiecare distanță de pe hartă (pentru a calcula foloseşte formula scării hărţii).

exemplu de rezolvare: avem în vedere distanța Iași – Timișoare care, conform cerințelor, este egală cu 12 cm; (notă* – valorile nu sunt reale; este doar un model de calcul)

formula scării hărții este: formula-scacc86rii.jpg unde: d – distanța pe hartă (în cm); D – distanța în realitate (o putem calcula în metri sau kilometri) și 1/n – reprezintă scara hărții.

astfel: d = 12 cm; scara hărții (1/n) este egală cu 1:500 000 și trebuie să-l aflăm pe D;problema.jpg

D = 12 cm x 500.000 cm = 6.000.000 cm = 60 km


C. Se dă desenul de mai jos: Cerinţe:

a. uneşte punctele cu aceeaşi altitudine din imaginea notată cu litera B;

b. colorează cu: galben – intervalul cuprins între 400 – 800 m (dealuri si podişuri); cu maro deschis intervalul cuprins între 800 – 900 m (munţi scunzi); cu maro închis intervalul peste 900 m (munţi cu altitudine medie) din imaginea notată cu litera B;

c. uneşte punctele rezultate prin ridicarea perpendicularelor corespunzătoare fiecărei curbe de nivel, din imaginea notată cu litera A. Vei obţine astfel profilul C-D al formelor de relief reprezentate prin curbe de nivel.


curbe de nivel


D. Se dă imaginea cartografică. harta topo_1Ea reprezintă o porţiune dintr-o hartă topografică, scara 1: 100 000. Pe fiecare curbă de nivel sunt trecute altitudinile corespunzătoare. Colorează cu: verde – câmpiile (100 – 300 m); galben – dealurile și podişurile (300 – 800 m); maro – munţii – (peste 800 m).

Alcătuieşte legenda hărţii și completează scara grafică. 


E. Se dă schița grafică alăturată. Cerinţe:                A                                              Bcurbenivel

a. asociază, prin săgeți, forma de relief (coloana B) cu imaginea ei (coloana A), reprezentată prin curbe de nivel, pe o hartă;

b. notează, direct pe prima imagine valoarea curbelor de nivel, plecând de la bază – 100 m, având în vedere că echidistanța acestora este egală cu 200 m; (echidistanța reprezintă distanța dintre curbele de nivel);

c. pentru ultima imagine, ai în vedere echidistanța de 100 m, iar valoarea primei curbe de nivel egală cu 200 m; la câți metri se află curbele de nivel care marchează altitudinea maximă?


 

F. Analizează harta alăturată și răspunde următoarelor cerinţe:

a. numeşte două elemente de pe hartă; pot fi denumite oricare două elemente de pe hartă;

b. calculează distanța dintre punctele A și B, ştiind că scara hărţii este 1:50 000; 

c. află distanța pe teren dintre punctele A și B; subpunctele b și cse măsoară cu rigla segmentul A – B după care se rezolvă prin metoda de la exercițiul B;

d. alcătuieşte legenda hărţii.

harta topo profil

 

Reclame


Categorii:clasa a 5 a, clasa a 9 a, pentru elevii de gimnaziu, pentru elevii de liceu

Etichete:, ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: