Dunărea……

Caracteristici generale:


              Dunărea este al doilea fluviul (ca lungime și suprafața deltei pe care o formează) din Europa, după Volga. El izvorăște din Munții Pădurea Neagră, din Masivul Kandell și se formează prin unirea a două pâraie mai mici: Bregh și Brigach. Așa cum se știe se varsă în Marea Neagră, unde formează o deltă. Trece prin 11 țări (Germania, Austria, Slovenia, Croația, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Slovacia, România și Ucraina) și patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad).

bregh

Bregh….la izvoare

 

                 Suprafața bazinului hidrografic este de aproximativ 805.300 km2 din care 221.671 km2 pe teritoriul României, iar lungimea sa este egală cu 2857 km din care 1075 km în România.dunarea_schita

Dunărea este împărțită în trei sectoare:

A. Sectorul superior (Dunărea Superioară sau Sectorul Alpin):

  • are o lungime egală cu 1060 km și se desfășoară de la izvoare până la Bratislava (Poarta Devin); în acest sector Dunărea primește afluenți din Munții Alpi, printre care, mai importanți sunt: Gunz, Mindell, Riss, Wurm, Iller, Issar, Inn (cel mai important afluent al Dunării în acest sector, având debite mai mari decât Dunărea). Dunărea străbate pe tot parcursul său unități montane, înalte.

Sectorul mijlociu (Dunărea Mijlocie sau Sectorul Panonic):

  • Dunărea traversează regiuni mai joase de relief în comparație cu primul sector; sectorul se întinde de la Poarta Devin până la intrarea în România (Baziaș). Lungimea acestui sector este egală cu 722 km. Primește afluneți mai mici, printre care putem enumera: Drava și Sava (din Munții Alpi), Tisa (din Carpați), Morava (din Munții Dinarici) etc. Un lucru este interesant…..Dunărea primește un afluent ”Morava” din Munții Dinarici, care se varsă în fluviu la est de Belgrad, dar mai primește o ”Moravă” în zona Bratislava (Poarta Devin).

Sectorul inferior (Dunărea Inferioară sau Sectorul Carpato-Pontic):

  • se desfășoară în totalitate pe teritoriul României (între Baziaș și gura de vărsare); are o lungime egală cu 1075 km; este împărțit în mai multe subsectoare:

a. sectorul Porțile de Fier: se desfășoară între Baziaș și Gura Văii pe o lungime egală cu 144 km, formând zona de defileu; sectorul este caracterizat prin porțiuni largi – Moldova Veche, Liubcova – sau porțiuni înguste – Cazanele Dunării.DSCF1546

b. sectorul Gura Văii – Călărași: reprezintă sectorul de luncă al Dunării; are o lungime egală cu 566 km; valea este asimetrică: malul drept, bulgar, este înalt iar malul stâng, românesc, este jos și inundabil.

c. sectorul Călărași – Pătlăgeanca sau sectorul bălților: este sectorul unde Dunărea își schimbă direcția de curgere pe care o avea, și anume vest – est spre nord (direcția de curgere devine sud – nord) și unde se și desface pentru prima dată în două brațe; are o lungime egală cu 365 km. Dunărea, așa cum menționam mai sus, se desface pentru prima dată în două brațe (Dunărea Veche și brațul Borcea) în zona Călărași, brațe ce închid Balta Ialomiței (cele două brațe se reunesc la Giurgeni-Hârșova). Dunărea se desparte din nou în două brațe (Dunărea Veche și Cremenea sau Măcin) ce închid în interior Balta Brăilei. Cele două brațe se reunesc în zona Brăilei.baltile dunarii

d. ultimul sector românesc este cel al Deltei Dunării (Ceatal Izmail): acest sector începe de la Pătlăgeanca, unde Dunărea se desface din nou în două brațe: în nord – Chilia iar în sud Tulcea; direcția de curgere devine din nou vest – est; la Tulcea are loc o a doua bifrucație, acolo unde brațul Tulcea se desface în alte două brațe: Sulina și Sfântul Gheorghe.

Regimul hidrologic al Dunării:


  1. regimul apelor: primăvara – ape mari de primăvară (cursul superior nivopluvial – zăpezi și precipitații lichide; cursul inferior – pluvionival); toamna – ape mici de toamnă iar vara și iarna debitele sunt modeste.

2. debitele Dunării: la Viena = 1920 m3/s; la Budapesta = 2350 m3/s; la intrarea în România = 5560 m3/s pentru ca la Pătlăgeanca Dunărea să aibă debite medii egale cu 6480 m3/s. 

Reclame


Categorii:clasa 6, clasa a 8 a, pentru elevii de gimnaziu, România

Etichete:, , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: