România și țările U.E. – interdependențe geografice, economice și culturale

Interdependențele geografice, economice și culturale reprezintă ansamblul de legături și raporturi care există între condițile naturale și fenomenele socio-economice.

Interdependențe geografice:


România face parte ”sistemul alpin”. 

România este ”țară dunareana”.

România este ”țară pontică”.

Interdependențe umane și culturale:


O problemă importantă odată cu integrarea în U.E. o reprezintă păstrarea identității naționale, care poate fi ”pierdută” prin procesul de globalizare.

Trebuie avut în vedere faptul că România reprezintă ”flancul estic” al ”lumii latine” și apare ca o ”insulă” de latinitate în ”marea slavă”.limbi vb

Interdependențe economice:


România a constituit din cele mai vechi timpuri ”o zonă de interes economic” prin resursele variate, dar și importante din punct de vedere cantitativ.

Prin poziția sa, se înscrie ”pe traseul” unor zone comerciale de interes internațional. 

Astfel, având în vedere dependența energetica a Europei și starea conflictuală din Orientul Mijlociu, miza uriașă pentru țara noastră o constituie înscrierea pe axa de transport a hidrocarburilor din Asia Centrală.

În anul 2007, a fost relansat proiectul conductei Constanța – Trieste (oleoductul paneuropean).

Se semnează acordul între cinci țări: România, Serbia, Croația, Slovacia și Italia. 

Lungimea totala a conductei ar fi fost egală cu 1.360 km, din care pe teritoriul României 649 km, al Serbiei – 208 km, al Croatiei – 423 km, al Sloveniei – 29 km și al Italiei – 10 km.

Potrivit studiului de fezabilitate, România ar fi putut beneficia din taxe și tarife de încasări de circa 2,27 miliarde dolari.

Din nefericire, proiectul nu s-a realizat.

În condițiile în care rezervele de petrol ale României erau estimate (în anul 2007) că vor mai ajunge pentru 14 ani, România ar fi nevoită să importe, iar oleoductul Constanța-Trieste i-ar fi permis să cumpere țiței ieftin din Kazahstan.

România a fost implicată și în alt proiect – NABUCCO – un oleoduct cu o lungime egală cu 3500 km care urma sa transporte gaze naturale din M. Caspică catre Europa de sud.

Variantele celor doua coridoare erau:

1. Coridorul nordic – prin Fed. Rusă; 

2. Coridorul central – de la M. Caspică la M. Neagră cu trei variante:

a. prin portul Constanța – Triest;

b. prin Burgas – Alexandropolis – varianta agreată de ruși;

c. prin Ceyhan – Triest.

Proiectul Nabucco, în care era implicată şi România, nu a fost realizat, deoarece consorţiul care operează exploatarea gazeiferă Şah Deniz (Azerbaijan) se pare că a selectat o altă rută de export către Europa. ”Proiectul Nabucco a eşuat (…). Motivul deciziei nu este foarte sigur cunoscut………” 

Cu toate acestea, o publicație arată că grupul de la Şah Deniz a selectat ca rută  gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline), care va trece prin Grecia, Albania şi Marea Adriatică, având ca punct final un terminal din sudul Italiei.

Astfel, în ciuda avantajelor pe care le oferea (lipsa conflictelor, capacități mari de rafinare la Marea Neagră), România nu a reuțit să concretizeze nici unul dintre proiectele avansate.1

Reclame


Categorii:clasa 12, pentru elevii de liceu

Etichete:,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: