Diversitatea umană

Diversitatea umană

                  Diversitatea extrem de mare a tipurilor de populație se explică prin diferențele care apar la nivelul indivizilor, legate de fizionomie (culoarea pielii, ochilor, părului, înălțime etc.), etnie, limbă, religie, cultură, demografie etc.

Astfel, în funcție de anumite criterii, populația poate fi structurată astfel:

A. după rasă (structura rasială):


rasele – grupări de oameni cu trăsături somatice și fiziologice secundare comune (culoarea pielii, forma feței, ochilor etc.);

Principalele rase umane de pe Glob sunt:

rasa europoidă (sau caucaziană)această rasă se presupune că s-a conturat în Orientul Apropiat migrând ulterior spre toate regiunile Terrei în prezent populează aproape în totalitate Europa, Asia de Sud-Vest, India central-nordică, Africa de Nord și Sud, America Latină, America de Nord, Australia;european

rasa mongoloidă: se pare că sunt originari din nord-estul Orientului Apropiat, migrând ulterior către Asia centrală și de est; se regăsesc astăzi cu precădere în Extremul Orient, Asia, America de Nord  și America Latină;chinez

rasa ecuatorială: originari din nordul Africii; în prezent se regăsesc în număr mare în Africa de nord-est, Africa centrală dar și în sudul acesteia; africani

rasa australoidă (polinezienii și micronezienii); se pare că această rasă s-a conturat în sudul Peninsulei Arabice, de acolo migrând spre Asia de sud și sud-est; în prezent se regăsesc în nordul Australiei (unde formează populația aborigenă), dar și în Noua Guinee, Noua Caledonie, Noua Zeelandă etc.

rasa Khoisanoidăs-a conturat în Africa centrală, de est și de sud;  în prezent se regăsesc în special în sud-vestul Africii și parțial în est (boșimani și hotentoți); numărul lor este aproximat la circa 450.000 indivizi.

bosimani

boșimani

B. după etnie (structura etnică):


grup etnic: parte a unei populații ce posedă o cultură proprie distinctă; de obicei au o rasă, religie etc., diferită față de cea a majorității.

etnie: comunitate ce are la bază limba, teritoriu bine definit, tradiții, obiceiuri, religie;

           În limitele unor teritorii de stat pot exista mai multe blocuri etnice: flamanzii și valonii (Belgia), rușii, maghiarii, sașii, secuii (România), arabii și berberii (Maroc), italienii, francezii și germanii (Elveția) etc.

C. după limba vorbită (structura lingvistică):


pe glob există aproximativ 100 de familii lingvistice; principalele grupe lingvistice sunt:

  • limbi germanice (germană, engleză);
  • limbi romanice (latine: italiană, română, franceză, spaniolă, portugheză);
  • limbi slavice (poloneză, rusă, cehă, slovacă, bulgară etc.);
  • ugro-finice: finlandeză, maghiară, estoniană;
  • grupa limbilor semito-hamitice: arabă, limbile din Africa etc.

D. după religie (structura religioasă):


există trei religii universale: creștinism (catolici, ortodocși, protestanți); islamism și  budism.

religii etnice: hinduism, iudaism, șintoism (Japonia), taoism (China, Coreea);hindus

 animismreligie tribală – în special în Africa;masai-1460015_1920

E. după medii (structura pe medii de viață):


În prezent populație este distribuită aproximativ egal pe cele două medii de viață (rural/urban):

  • populația din mediul rural reprezintă circa 48% din totalul populației globului;
  •  populația din mediul urban – 52%.

               Trebuie menționat că în general, cu cât un stat este mai dezvoltat, cu atât populația din mediul urban este mai ridicată procentual; cu toate acestea, nu este absolut obligatoriu acest lucru. Nu trebuie uitat că pentru fostele state comuniste, urbanizarea era o prioritate, ceea ce nu însemna și o dezvoltare reală a statului respectiv. Pe de altă parte, în secolul XXI se constată un proces invers de mobilitate al populației: populația se mută în zonele rurale situate în apropierea marilor orașe, iar în interiorul acestora rămân spațiile comerciale, birourile, practic locurile de muncă ale oamenilor.

F. structura populației după sectoare de activitate:


există diferențe atât în interiorul continentelor cât și între continente. Astfel, populația globului poate activa în următoarele sectoare de activitate:

  • populația din sectorul primar: reprezintă populația ”prinsă” în sectoare de activitate din agricultură;orez
  • în sectorul secundar este cuprinsă acea parte a populației care lucrează în industrie;industrie
  • în sectorul secundar lucrează populația în domenii ca: învățământ, medicină, bănci-finanțe-bănci), turism, transporturi etc.school-1782427_1920

               Evident că există o relație directă, ireversibilă, între dezvoltare și sectorul de activitate în care activează cea mai mare parte a populației. Un stat dezvoltat are o agricultură intensivă, mecanizată, modernă, ”fără țărani” deci o mică parte din populație lucrează în acest sector; un stat în curs de dezvoltare este un stat în care populațiae lucrează în special în sectorul secundar (industrie/industria grea); o țară dezvoltată va avea foarte bine dezvoltat sectorul terțiar.

Reclame


Categorii:clasa 6, pentru elevii de gimnaziu

Etichete:, , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: